In MEMORIAM
In memoriam Silvestru Lungoci
Publicat in: 28/03/2019
" rapsod neintrecut al folclorului bucovinean " Silvestru Lungoci s-a nascut (...)
Categorie:
Posts Navigation
In memoriam Gică Lungoci
Publicat in: 05/05/2018
IN MEMORIAM: GICĂ LUNGOCI Rapsod al Horodnicului de Jos Taraneasca lui (...)
Categorie:
Posts Navigation
Pe scurt:
Datorită așezării geografice, între câmp și munte, locuitorii s-au ocupat deopotrivă cu agricultura (în special cultura cartofului și a porumbului). În comună îşi desfăşoară activitatea o serie de societăți comerciale, în diferite sectoare economice. Aici putem menționa: parcul industrial "Killer" magazinele AXXA, pensiunea "Perla Călugăriței", ș.a.
Obiective turistice
Biserica din lemn - Schitul Călugăriţa cu hramul "Înălţarea Sfintei Cruci" - construită în anul 1717, inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava
Colecţia etnografică "Felicia și Dionisie Olenici" - cuprinde peste 500 de obiecte de port, uz casnic și gospodăresc din localitatea Hoeodnic de Jos
Planetariul și observatorul astronomic privat amenajat de către prof. Dimitrie Olenici
Clima este de deal, cu temperaturi medii anuale de +25°C în luna iulie și -10°C în luna ianuarie.
Agricultorii horodniceni au memorat că prima zi de îngheț se întâmpla aici între 1 și 21 octombrie, iar ultima între 11 aprilie și 20 mai. Vânturile dominante bat din vest și nord-vest și aduc precipitații. Uneori, iarna, bate și crivățul de la nord-est, viscolind zăpada, provocând îngheț și pagube semănăturilor de toamnă. Cele mai puține precipitații cad în ianuarie, iar cele mai multe în luna iunie.
Stema comunei
Stema sau blazonul prezinta urmatoarele elemente de baza:
- scutul este elementul principal; el este in acelasi timp si campul pe care se aseaza celelalte elemente de heraldica.
- mobilele sunt obiecte asezate pe scut. Acestea pot fi: figuri naturale, artificiale, himerice (obiecte grafice cu valoare simbolica).
- in partea superioara se afla un element standard pentru identificarea rangului localitatii - comuna, reprezentat de o coroana murala cu un turn.
Horodnic de Jos - date geografice
Comuna Horodnic de Jos se afla la intretaierea meridianului 25 grade si 48' longitudine estica cu paralela 47 grade si 47' latitudine nordica, la poalele muntelui Pietrosu din Obcina Mare, in valea larga dintre dealurile Colnic si Osoi, dealurile sale gasindu-se in zona de contact dintre munte si depresiunea Radauti.
Are acces direct la DN 2H si se afla la distanta de 7 km de municipiul Radauti, respectiv 44 km de municipiul resedinta de judet Suceava.
Se invecineaza la nord cu satele Galanesti si Hurjuieni, la nord-est cu Fratautii Vechi, la est cu municipiul Radauti, la sud si sud-vest cu Horodnicul de Sus, iar la vest si nord-vest cu localitatea Voitinel.
Hotarele comunei Horodnic de Jos sunt:
- est – drumul de exploatare existent intre limitele cadastrale ale localitatilor Galanesti si Fratautii Vechi care face legatura intre drumurile judetene Radauti - Putna si Radauti - Bilca;
- sud – paraul Horodnic, apoi pe limita imasului comunal din Tarlaua Barc;
- vest – cursul unei vai ce strabate catunele Patraseni, Baltati, Braniste;
- nord – drumul de acces care face legatura intre drumul judetean Radauti - Putna si drumul national Marginea - Vicovu de Sus
.
Clima este de deal, cu temperaturi medii anuale de +25°C in luna iulie si -10°C in luna ianuarie.
Agricultorii horodniceni au memorat ca prima zi de inghet se intampla aici intre 1 si 21 octombrie, iar ultima intre 11 aprilie si 20 mai. Vanturile dominante bat din vest si nord-vest si aduc precipitatii. Uneori, iarna, bate si crivatul de la nord-est, viscolind zapada, provocand inghet si pagube semanaturilor de toamna. Cele mai putine precipitatii cad in ianuarie, iar cele mai multe in luna iunie.
Cea mai mare parte a satului este situata in depresiune. Suprafata acesteia reprezinta o campie piemontana, mai ridicata spre zona montana si mult mai coborata spre sesul Radautilor. Dealurile Colnic (490 m) si Osoi (482 m) domina intreaga zona, primul fiind asezat in partea de nord a satului, iar al doilea in partea de sud a acestuia; altitudinea medie a teritoriului este de 360 m.
Reteaua hidrografica a satului apartine in intregime raului Suceava, localitatea fiind traversata de la apus spre rasarit de doua paraie, Pozen si Horodnic, care se unesc la iesirea din sat si, sub numele de Pozen, se varsa in raul amintit. Singurele ape statatoare sunt iazurile private (helesteie).
Strabatuta de doua drumuri paralele, unul pe deal şi altul pe vale, legate intre ele prin mai multe ulite, comuna are o zona centrala, unde este centrul civic al localitatii (Primaria, Scoala nr.1, dispensarul uman, Caminul Cultural, biserica, Politia si un complex comercial).
Localitatea se intinde pe o suprafata de 2938 ha, in care se regasesc suprafete agricole, imas comunal şi drumuri. Pe teritoriul comunei se gasesc 920 de locuinte cu anexe gospodaresti aferente, care ocupa o suprafata de 121000 mp, o retea de drumuri principale si secundare in lungime de 94 km. Are acces la calea ferata printr-o halta CFR. Constructiile si anexele gospodaresti se incadreaza in arhitectura locala traditionala.
In comuna functioneaza doua scoli generale cu clasele I-VIII cu gradinite, un camin cultural cu biblioteca, un dispensar uman cu farmacie si o farmacie veterinara.
In Horodnic de Jos sunt doua lacasuri de cult ortodoxe: Biserica crestin-ortodoxa cu hramul “Sfantul Ioan Evanghelistul” si Biserica din Calugarita cu hramul “Inaltarea Sfintei Cruci”, precum si doua cruci comemorative in cinstea eroilor cazuti in primul si al doilea razboi mondial.
Comuna de sine statatoare, Horodnicul de Jos a fost trecut ca sat component al comunei Horodnic în anul 1950, dar s-a revenit la organizarea teritoriala initiala in 2003.
Istoria comunei
Localitatea Horodnic de Jos este o comuna din judetul Suceava si constituie una dintre cele mai vechi asezari ale tinutului Bucovinei, fiind atestata documentar din secolul al XIV-lea. Cele mai vechi descoperiri arheologice dateaza inca din neolitic (6000 – 2000 i.H.).
In partea de nord a comunei se afla o importanta necropola tumulara in care se mai pastreaza si astazi movile si concludente urme de industrie primitiva (aschii de silex si ceramica). Inca din anul 1852, Simion Florea Marian semnala Academiei Romane existenta tumulilor din Horodnicul de Jos, pentru care inaltul for a alocat suma de 500 de lei pentru sapaturi. Primele cercetari ale tumulilor din localitate sunt efectuate de Josef Szombathy, muzeograf la muzeul din Cernauti, fiind continuate de profesorul Friederik Keindl, care include rezultatele in lucrarea “Gheschichte der Bukovina” I/1896.
Analizand ritualurile funerare si obiectele gasite in mormintele din tumulii cercetati, istoricul si muzeograful Mircea Ignat de la Muzeul de Istorie din Suceava incadreaza necropola tumulara de la Horodnicul de Jos in randul monumentelor culturii Komarov (epoca bronzului mijlociu).
Primele atestari documentare apar cand domnitorii moldoveni incep sa tina scriitori in cancelarie. Primul document provine din cancelaria domnitorului Stefan cel Batran (Musat), care a domnit in Moldova intre anii 1394 – 1399 si in Hronicul caruia se consemneaza ca Horodnicul de Jos se afla in stapanirea fratilor Iatco, Dumco si Dusco.
In ceea ce priveste denumirea satului, in primele documente numele localitatii apare sub forma “Gorodnic”, dar se transmite si se impune in continuare sub forma de pronuntare “Horodnic”, ramanand astfel neschimbata pana astazi. Inexistenta in fondul principal de cuvinte al limbii romane a cuvantului “horodnic” i-a dus pe cercetatori la pareri diferite in privinta explicarii numelui. Unii sustin ca Horodnic inseamna “ocol, poiana”, altii ca ar insemna “intaritura, cetate, oras”, iar altii – “gradina, gradinar”. Conform explicatiei lui Iorgu Iordan, cuvantul vechi slav “gorod”, caruia i s-a adaugat, tot in limba slava, sufixul “-nic”, exista si azi in limba ucraineana (horodnyk = gradinar). Desi acest substantiv luat singur este cam greu sa devina toponim, dupa cum remarca acelasi autor, toponimul Horodnic provine din antroponimul Horodnic. Numele localitatii provine, cel mai probabil, de la un om cu numele Horodnic (in romaneste Gradinaru), intemeietor al satului medieval inainte de 1400.
In jurul anului 1500, Horodnicul, marindu-si populatia, cunoaste o dezvoltare extensiva a vetrei de locuire pe o suprafata din ce in ce mai intinsa si se divide in doua sate, “de Sus” si“ de Jos”. Aceste denumiri sunt date de pozitia topometrica a unui sat fata de celalalt. Horodnicul de Sus se afla pe un podis mai langa munte, iar Horodnicul de Jos se intinde in Depresiunea Horodnic, de-a lungul vailor formate de paraiele Horodnic si Pozen. Astfel, incepand cu secolul al XVI-lea, sunt mentionate in documentele moldovenesti doua sate ale Horodnicului, Horodnic de Jos si Horodnic de Sus.
Monumentul istoric – Schitul Calugarita – dateaza din anii 1360 si se afla in catunul Calugarita. Bisericuta din lemn a fost inclusa in circuitul monumentelor istorice din Bucovina, fiind cea mai veche din zona. A fost un schit de calugarite. In cele 8 judete ale Moldovei exista 148 de biserici din lemn declarate monumente istorice. Din aceste biserici pastrate peste ani, biserica din Horodnic este a sasea ca vechime.
Populatie
“Populatia satului Horodnic de Jos, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si pana astazi, desi a cunoscut ocupatia straina, austriaca, timp de 143 de ani, s-a mentinut complet romaneasca. Aceleasi familii, cunoscute din secolul al XVIII-lea, se intalnesc pana in zilele noastre. Printre numele a caror permanenta este atestata de documente, citam: Popescu, Prelipcean, Colban, Sbiera, Teleaga, Boghean, Buznean, Lungoci, Morosan, Tiganescu, Olinici, s.a., familii care au trait neintrerupt in vatra acestui sat in secolele al XVIII-lea, al XIX-lea si al XX-lea. Alaturi de familiile romane, a coexistat si un numar de tigani, cei mai multi din vechii robi ai manastirii Calugarita din apropierea satului. Ocupatiile acestora erau cele traditionale: scripcari, fierari, lingurari si zlatari. La 1828 erau 39 de familii, dupa 1850, fiind mai putin statornici, numarul lor s-a imputinat, multi plecand in alte localitati.” (Ecaterina Negruti si Ion Prelipcean – “Date cu privire la evolutia demografica a unui sat bucovinean in secolele al XIX-lea si al XX-lea”)
Populatia a crescut in decurs de doua secole cu 437%. Cresterea a fost deosebit de importanta in prima jumatate a secolului al XIX-lea (intre 1811-1850 cu circa 185%, numarul caselor dublandu-se in acest interval). In a doua jumatate a secolului, locuitorii s-au inmultit cu numai 37%, iar in secolul al XX-lea cu 38%.
In prezent, populatia comunei este de 2957 locuitori.
Date economice
Prin traditie, atat vechii locuitori ai comunei, cat şi cei de astazi se ocupau cu cresterea animalelor si cultivarea terenurilor agricole. Acest fapt explica preponderenta activitatilor de tip agroindustrial din localitate: prelucrarea laptelui, prelucrarea carnii, moraritul, panificatia, la care se adauga si mica industrie de prelucrare primara a lemnului (ateliere particulare).
Societati comerciale :
- KILLER SRL
- ZADA PRODCOM SRL
- GAMITEX SRL
- TRADE AXXA M & G GROUP SRL
- UNION CONSTRUCTION SRL
- COLBANOS SRL
- ASAB SRL
- L.V REASON QUALITY SRL
- DEZMEMBRARI AUTO PETRIUC SRL
- SUPER AL DEI SRL
- ECO DOMANI SRL
- TRANS MOROSAN SRL
- OMG WORK SRL
- LUSY MELEN ART SRL
- TELEAGA BROD CONF SRL
- MSC HORODNIC SRL
- IAHIM EXPRES SRL
- DESIGN LEMN SRL
- DIAMANT MARIA IOAN SRL
- BUCOVINA VERDE SRL
- TOFEI TRANS SRL
- BRIEF TRANS SRL
- THAT DAY EVENT SRL
- HR PROFEX SRL
- PRELI CONSTRUCT SRL
- PRELIPET SRL
- VAS VALENTINO SRL
- GABRILUX CONF SRL
- SMART WORK FORCE EUROPA SRL
aflate in 2019 pe LISTA FIRMELOR DIN ROMÂNIA
Atracţii turisticte
Biserica de lemn din Horodnic de Jos - Călugărița
Biserica " Înălțarea Sfintei Cruci" Călugărița este un reper turistic al Horodnicului de Jos.
( aflati mai multe AICI )
Planetariul și observatorul astronomic
Deosebit de interesant pentru oricine vizitează Horodnicul de Jos este și complexul astronomic al prof. univ. Dimitrie Olenici, un obiectiv care in mod sigur va surprinde pe mulți prin unicitatea lui.
( aflati mai multe AICI )
Colecția Etnografică "Felicia și Dionizie Olenici"
este de asemenea un obiectiv însemnat al zonei
( aflati mai multe AICI )